Lecţia 10: Botezul în Duhul Sfânt

Lecţia 10: Botezul în Duhul Sfânt

de Michael Fackerell

A sosit timpul ca în seria noastră de studii fundamentale să luăm în consideraţie Duhul Sfânt, şi în special, botezul în Duhul Sfânt. Acest subiect este o parte din doctrina de bază a botezurilor (vezi Evrei 6:2). Este important ca fiecare creştin să înţeleagă corect ce este botezul în Duhul Sfânt, astfel încât să le poată explica corect şi altora, dar este de asemenea important să experimenteze acest botez în Duhul Sfânt, şi astfel să intre într-o dimensiune a vieţii plină de puterea lui Dumnezeu. Creştinii au nevoie de puterea care vine o dată cu botezul in Duhul Sfânt pentru a-şi putea îndeplini rolul pe care îl au: acela de a continua slujirea supranaturală a lui Isus Cristos. Isus a promis credincioşilor că ei vor face lucrări mai mari decât cele făcute de El (Ioan 14:12). Cum se poate întâmpla aceasta dacă Duhul Sfânt nu este cu noi aşa cum a fost cu Isus ? Într-adevăr biserica are astăzi nevoie de puterea care vine prin Duhul Sfânt şi ea trebuie să rămână în părtăşie cu Duhul Sfânt ,pentru a putea păstra această putere şi capacitatea de a sluji realitatea lui Cristos într-o lume plină de probleme.

CINE ESTE DUHUL SFÂNT ?

După cum am mai văzut (în lecţia 2 ), Biblia învaţă că Duhul Sfânt este Dumnezeu. (Faptele Apostolilor 5:3,4). Duhul Sfânt nu este o putere, o forţă sau energie; El este o persoană. ãi ca persoană, El are sentimente (Efeseni 4:30), o minte cu o cunoaştere infinită (Romani 8:26,27) şi voinţă. El vorbeşte. (Faptele Apostolilor 13:2; Ioan 6:13). O forţă sau o putere nu are aceste atribute sau capacităţi.

Duhul Sfânt este numit ”Duhul Adevărului” (Ioan 16:13). El întotdeauna spune adevărul. Lui nu-i plac minciunile. Îi place să-i binecuvînteze pe oamenii sinceri şi cinstiţi.

Duhul Sfânt mai este numit şi ”Mângâietorul” (Ioan 14:26). El transmite inimilor noastre mângâierea şi dragostea vindecătoare a Tatălui , încurajându-ne şi dându-ne bucurie şi plăcere spirituală , mai ales în timpul necazurilor şi dificultăţilor.

Cunoscut şi sub numele de ”Duhul lui Dumnezeu” şi ”Duhul Domnului”, Duhul Sfânt este Acela care dă şi inspiră înţelepciune , înţelegere, sfaturi, putere, cunoaştere şi frică de Domnul. (Isaia 11:2)

LUCRAREA DUHULUI SFÂNT

Pe lângă lucrurile menţionate mai sus, Duhul Sfânt mai face şi următoarele:

1. El dovedeşte lumea vinovată în ce priveşte păcatul, dreptatea şi judecata. (Ioan 16:8).Fără această lucrare specială a Duhului Sfânt , oamenii nu ar fi adânc convinşi de starea lor de păcătoşenie, de dreptatea lui Dumnezeu şi de judecata care vine. De aceea, atunci când transmitem Cuvîntul lui Dumnezeu altora , trebuie să depindem de Duhul Sfânt,care îi convinge pe oameni de aceste adevăruri. Poate că noi spunem ceea ce spune Cuvîntul despre aceste lucruri ,dar Duhul Sfânt este Acela care îi convinge.

2. El ne călăuzeşte în tot adevărul. (Ioan 16:13). .Dacă ne lăsăm călăuziţi de El, El ne va arăta într-adevăr care sunt adevărurile Bibliei pe care trebuie să le înţelegem. Fiind autorul Bibliei, El este cel mai în masură să ne-o şi interpreteze. El ne va arăta multe lucruri atât direct din Cuvînt ,cât şi prin alte mijloace. Ceea ce ne arată nu poate fi doar un rezultat al logicii şi al raţiunii, deşi ceea ce arată nu este ilogic. Trebuie să ne dăm seama că Duhul Sfânt nu ne călăuzeşte niciodată într-un mod contrar Sfintelor Scripturi. Nu trebuie să credem orice spirit care pretinde că este de la Dumnezeu, ci să le punem la încercare potrivit cu standardele Sfintelor Scripturi.

3.El reînnoieşte. (Ioan 3;5,6). Atunci când o persoană vine la Cristos pentru mântuire şi se încrede în Cristos din inimă, Duhul Sfânt este implicat şi El. Acum, Duhul Sfânt este Cel care reînnoieşte duhul acestei persoane. (2 Corinteni 5:17). Duhul omenesc, odată mort în păcat, este reînnoit sau regenerat prin puterea şi lucrarea Duhului Sfânt. Aceasta înseamnă să fii născut din Duhul.

4. El Îl slăveşte pe Cristos. (Ioan 16;14). Duhul Sfânt întotdeauna lucrează pentru a aduce slavă şi cinste lui Isus Cristos. El nu caută propria-I slavă, ci slava lui Isus. El face aceasta revelându-ne nouă cine este Isus şi revelându-L prin noi, astfel încât toată lumea să-L poată lăuda pe Isus. El face ca Isus să fie real pentru oameni, aducând resursele şi realitatea lui Isus oamenilor de pe pământ.

5. El ni-L revelează pe Isus şi-L revelează pe Isus din noi. (Ioan 16:14,15). Isus a spus :”El va lua din ce este al Meu şi vă va vesti. ” Duhul Sfânt este Acela care transmite sufletului nostru cine este Isus şi cum este El. În acelaşi timp, El lucrează pentru a forma natura lui Cristos şi în noi. Fiind umpluţi cu Duhul Sfânt în trupurile şi sufletele noastre, natura noastră este schimbată în natura Fiului lui Dumnezeu.

6. El este conducătorul nostru – dornic să ne conducă. (Romani 8:14). ”Căci toţi cei care sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ( maturi) ai lui Dumnezeu. ” Cuvîntul folosit aici pentru ”fiu” este acela folosit pentru un fiu matur. Într-adevăr, singura cale spre maturitatea în Cristos este prin călăuzirea Duhului. Nu devenim creştini maturi urmând o cărare hotărâtă de noi înşine şi de înţelegerea noastră a legilor lui Dumnezeu, ci urmând cărarea pe care Duhul ne călăuzeşte. Avem nevoie de Duhul Sfânt pentru a ne maturiza. Maturitatea reprezintă mai mult decât cunoaşterea, ea este rodul relaţiei pe care o avem cu Duhul lui Dumnezeu.

7. El sfinţeşte. Duhul Sfânt este dat pentru ca noi să putem fi sfinţi. Duhul Sfânt este Acela care lucrează împreună cu Cuvîntul lui Dumnezeu în minţile noastre, sfinţindu-ne. Aceasta înseamnă că ne pune deoparte pentru Dumnezeu, ne curăţeşte şi ne pune în ordine, astfel încât să putem arăta într-adevăr mai departe dragostea lui Dumnezeu şi natura lui Isus Cristos. Sfinţenia este lucrarea Duhului. Nu este o lucrare bazată pe eforturile proprii sau pe ”strădanii şi mai mari”. Rolul nostru este acela de a crede Cuvîntul lui Dumnezeu şi de a ne supune călăuzirilor Duhului. Totuşi prin Duhul se împlineşte sfinţirea noastră. Acest proces de sfinţire are loc în special în suflet – mintea, voinţa şi emoţiile. ”Sfinţirea înseamnă să ai mintea lui Cristos, şi toate gândurile lui Cristos.” – John Wesley. În funcţie de felul cum învăţăm să ne supunem lui Dumnezeu, mai repede sau mai puţin repede, gândirea noastră se va schimba astfel încât ea se va concentra pe dragostea şi Cuvîntul lui Dumnezeu, şi pe perseverenţa în rugăciune.

8. El dă putere. ”Ci voi veţi primi putere când va veni Duhul Sfânt peste voi,şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria şi până la marginile pământului.” (Faptele Apostolilor 1:8). Puterea pe care o primim de la El este puterea de a predica şi dovedi evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu, nu doar în cuvinte, ci în putere. (1 Corinteni 4:20). Pavel a spus că mesajul şi predica sa nu au stat în cuvintele convingătoare ale înţelepciunii omeneşti, ci în dovedirea DUHULUI şi a PUTERII, pentru ca credinţa voastră să fie întemeiată nu pe înţelepciunea oamenilor,ci pe puterea lui Dumnezeu. (1 Corinteni 2:4). Există multe feluri în care se poate dovedi puterea Duhului. Ele sunt câteodată imprevizible. Desigur că Duhul vrea să ne dea putere să vindecăm bolnavii şi să scoatem demonii. (Matei 10:1; Marcu 16:17,18; Ioan 14:12). Deseori această putere a Duhului este numită ”ungere”. Ungerea este aceea care ne dă capacitatea de a putea face ceea ce Cristos vrea să facem în calitatea noastră de copii ai lui Dumnezeu. Adică, să distrugem lucrările diavolului. (1 Ioan 3:8).

Pentru un creştin născut din nou, calea obişnuită prin care poate primi această putere implică cel puţin 3 lucruri.

a. Botezul (cufundarea) în Duhul Sfânt.. (Faptele Apostolilor 1:5; Ioan 7:37-39). Acesta reprezintă calea obişnuită prin care un credincios este introdus în mod personal în domeniul puterii lui Dumnezeu.

b. Dedicarea totală faţă de Dumnezeu. Dedicare în rugăciune, dedicarea în dragoste, dedicare în câştigarea sufletelor pentru Cristos, dedicare în concentrarea asupra Cuvîntului şi a vocii Duhului. Această dedicare include negarea de sine (de obicei include postul – abţinerea de la mâncare pentru o perioadă), o dedicare constantă în smerire, înţelegerea autorităţii pe care o avem în calitate de credincioşi, credinţa , îndrăzneala şi a învăţa să auzim vocea Duhului.

c. Zdrobirea. Ne dăm seama că voinţa noastră proprie, egoismul, prostia şi mândria noastră reprezintă principalele motive ale eşecurilor noastre în Dumnezeu. Ne dăm seama (nu în Cristos, ci în noi înşine) că suntem putrezi, corupţi şi nu putem face nimic de valoare. (Romani 7:18; Ioan 15:5). Prin urmare ,învăţăm să ne supunem repede vocii Duhului, neîncrezându-ne în propriile noastre minţi , nici păsându-ne de reputaţia noastră. Când greşim, primim cu smerenie corecţia. Când avem succes,Îi dăm toată slava lui Dumnezeu.

9. El ne umple. (Efeseni 5:18). Ni se porunceşte să fim mereu plini de Duhul. Această umplere afectează întreaga noastră personalitate, slujirea noastră pentru Cristos şi centrul gândirii noastre. Ne afectează şi corpul. (Romani 8:11; Luca 11;36).

10. El ne învaţă să ne rugăm.(Romani 8:26,27; 1 Corinteni:14,15). .Duhul lui Dumnezeu ştie ce ar trebui să ne rugăm şi cum. Noi nu ştim. Iată de ce trebuie să-L lăsăm să ne ajute. O cale este prin limba specială de rugăciune pe care ne-o dă când suntem botezaţi în Duhul. O altă cale este aceea de a ne inspira minţile cu rugăciuni care primesc rezultate. ãi încă o cale este prin mijlocirile cu suspine negrăite pe care Duhul le produce în noi.

11. El ne spune că suntem copii ai lui Dumnezeu.(Romani 8:16). .Duhul Sfânt vrea să ne aducă în punctul în care toate aceste lucruri fac parte din viaţa noastră.

12. El produce în noi roada Duhului.(Galateni 5:22,23). Ca parte din sfinţirea noastră, Duhul Sfânt produce în noi dragoste, bucurie, pace, răbdare ,bunătate, facere de bine, credincioşie ,blândeţe ,stăpânire de sine. Aceste caracteristici sunt formate în noi prin continua noastră supunere faţă de Duhul lui Dumnezeu.

13. El dă daruri supranaturale speciale. (1 Corinteni 12:8-10). Aceste daruri sunt dăruite aşa cum hotărăşte Duhul. Cu toate acestea, noi nu suntem pasivi în primirea şi operarea cu aceste daruri. Pentru a putea folosi darurile se cere credinţă, îndrăzneală şi un anumit grad de sensibilitate la Duhul Sfânt. Aceste daruri sunt date pentru a-i ajuta pe oameni prin înţelepciunea supranaturală şi puterea lui Dumnezeu. Ele nu sunt rezultatul minţii raţionale. Mai degrabă sunt lucrări supranaturale ale Duhului care le sunt date acelora care sunt deschişi la ele .Ele sunt de folos în evanghelizare şi în fiecare lucrare de slujire creştină. Neglijându-le, biserica a neglijat un important mijloc rânduit de Dumnezeu pentru realizarea lucrării lui Dumnezeu în lume.

NĂSCUT DIN DUHUL, BOTEZAT ÎN DUHUL

Fiecare creştin adevărat este născut din Duhul. Astfel ei au experimentat lucrarea Duhului Sfânt în mai multe feluri importante. Aceste căi includ, dar nu sunt limitate la: convingerea lumii de starea de păcat, naşterea din nou şi mărturia Duhului în vieţile noastre că noi suntem copii ai lui Dumnezeu. Totuşi, dimensiunea puterii pe care Dumnezeu o doreşte în viaţa copiilor Lui nu poate fi atinsă decât prin botezul cu Duhul Sfânt. Voia lui Dumnezeu este ca fiecare creştin să fie botezat în Duhul Sfânt.(Faptele Apostolilor 2:38,39). Chiar dacă unii creştini obţin rezultate fără a fi botezaţi de fapt în Duhul Sfânt, ei ar obţine rezultate şi mai mari dacă s-ar supune lui
Dumnezeu şi ar primi botezul cu Duhul Sfânt. Este posibil ca un creştin să recunoască multe aspecte ale lucrării Duhului Sfânt şi să se bucure într-o anumită măsură de binecuvîntarea Sa în viaţa şi slujirea lui, fără a fi fost vrreodată botezat cu Duhul în mod biblic.

Unii spun că botezul cu Duhul Sfânt nu mai există astăzi. Alţii au un alt mod de abordare şi spun că FIECARE creştin născut din nou a fost botezat cu Duhul atunci când s-a convertit. Amândouă învăţăturile îi jefuiesc pe credincioşi de un lucru foarte important pe care Isus l-a dat credincioşilor, ca parte din moştenirea de care ei au nevoie în această viaţă. Vom vedea din Biblie că botezul cu Duhul nu este acelaşi lucru cu naşterea din nou. Este important să nu permitem tradiţiei – fie ea şi ”tradiţie evanghelică” – să ocupe în doctrina şi viaţa noastră un loc mai important decât Cuvîntul lui Dumnezeu.

DOVEZI BIBLICE CĂ ACESTEA SUNT LUCRĂRI SEPARATE

Deşi Biblia dă într-adevăr exemple de oameni care au fost botezaţi cu Duhul în acelaşi timp când au fost născuţi din nou, vom vedea că acest lucru nu se întâmplă mereu. Cartea Faptele Apostolilor ne arată faptul că pocăinţa, botezul în apă şi botezul cu Duhul Sfânt, deşi toate fac parte din ceea ce vine odată cu mântuirea, nu se întâmplă în aceeaşi ordine mereu. Este interesant de notat faptul că, în Faptele Apostolilor, unde botezul cu Duhul Sfânt se întâmplă în acelaşi moment cu convertirea credincioşilor , Biblia accentuează faptul că apostolii au ştiut că sunt botezaţi cu Duhul ,”căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu.(Faptele Apostolillor 10;46; Faptele Apostolilor 11:15-16). Sigur noi nu credem că vorbirea în limbi este o dovadă a naşterii din nou. Cu toate acestea, putem vedea că, în mod constant, este un semn care însoţeşte botezul cu Duhul Sfânt în Noul Testament.

Este important să afirmăm că fiecare creştin născut din nou are Duhul Sfânt. ”Dar dacă nu are cineva Duhul lui Dumnezeu, nu este al Lui.”(Romani 8:9). Dumnezeu dă Duhul Sfânt ”celor care ascultă de El” (Faptele Apostolilor 5:32). A-L primi pe Cristos reprezintă un act de supunere prin care o persoană se supune lucrării crucii şi devine o creatură nouă ( 2 Corinteni 5:17 ).

Duhul Sfânt intră în duhul nostru când suntem născuţi din nou din Duhul lui Dumnezeu.(Ioan 3). Isus vine în noi prin Duhul Său (Ioan 1:12). Pe măsură ce creştem în Cristos, producem roada Duhului.( Galateni 5:22,23 )

Totuşi, există o împuternicire a Duhului Sfânt care este diferită de naşterea din nou. Primim dreptul (exousia) de a fi copii ai lui Dumnezeu atunci când ne naştem din nou (Ioan 1:12), dar primim putere (dunamis) după ce Duhul Sfânt vine peste noi şi suntem umpluţi cu Duhul Sfânt (Faptele Apostolilor 1:8)

Apostolii au fost născuţi din nou atunci când au primit Duhul Sfânt , înainte de înălţarea lui Isus , când El a suflat peste ei şi le-a spus: ” Primiţi Duh Sfânt.”(Ioan 20:22). Ei au fost născuţi din nou din Duhul, prin învierea lui Isus din morţi (1 Petru 1:3). Dar aşa s-a întâmplat înainte de Rusalii. Isus le-a spus mai apoi să aştepte promisiunea Tatălui în Ierusalim (Faptele Apostolilor 1:4), adică botezul cu Duhul Sfânt (Faptele Apostolilor 1:5) după ce primiseră Duhul în naşterea din nou. Deci, în cazul apostolilor, botezul în Duhul şi naşterea din Duhul au fost 2 evenimente separate. Ei au fost născuţi din Duhul în Ioan 20:22 înainte de înălţare, dar au fost botezaţi cu Duhul in ziua Rusaliilor, după înălţare. ãi este important de observat că de-abia atunci a fost împlinită în vieţile credincioşilor promisiunea din Marcu 16:17, pentru că începând de la Rusalii ”au fost umpluţi cu Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească.”(Faptele Apstolilor 2:4).

Samaritenii au crezut Biblia şi au fost botezaţi (Faptele Apostolilor 8:12). Mulţi au fost vindecaţi şi eliberaţi. Au fost născuţi din nou prin pocăinţă şi credinţă în Cristos, dar lui Filip îi era evident faptul că din experienţa lor lipsea ceva. Credincioşii n-au fost
botezaţi în Duhul prin slujirea lui Filip. Mai târziu, Petru si Ioan au venit la samariteni pentru ca ei să poată primi Duhul Sfânt aşa cum trebuiau să-L primească. (Faptele Apostolilor 8:14-17). Puterea pe care o eliberau apostolii era aşa de impresionantă încât Simon,magician vestit la acea vreme, a dorit să cumpere capacitatea de a elibera şi el acea putere. Sigur că aceasta era o dorinţă rea şi prostească. Dar el dorea să poată impresiona şi el alţi oameni cu acea putere pe care o văzuse însoţind botezul cu Duhul Sfânt. Scriptura nu ne conduce la nici o presupunere de genul că primirea Duhului Sfânt ar fi fost o binecuvîntare lipsită de orice fel de zgomot.

Unii subliniază că în această relatare biblică nu se întâlneşte deloc vorbirea în limbi. Dar aceasta nu în seamnă că nu s-a întâmplat. Câţiva scriitori ai bisericii primare spun că s-a întâmplat. Dar ceea ce ar trebui să învăţăm din această relatare este că oricât de minunată ar fi fost experienţa noastră de mântuire,a întoarcerii noastre la Dumnezeu, n-ar trebui să ne mulţumim doar cu atât, ci ar trebui să continuăm în Dumnezeu până primim Duhul cu mare putere şi dovedire.

O altă dovadă că botezul cu Duhul nu are loc mereu sau chiar de obicei în momentul pocăinţei şi al credinţei poate fi văzută în viaţa lui Pavel (înainte Saul). Saul L-a întâlnit pe Isus pe drumul Damascului şi L-a mărturisit ca Domn,ceea ce înseamnă că el a fost convertit. (Faptele Apostolilor 9:3-8; Romani 10:9). Dar Dumnezeu ştia că Pavel mai are nevoie de ceva. Trei zile mai târziu, Dumnezeu l-a făcut pe Anania să-şi pună mâinile peste Pavel , astfel încât acesta să-şi poată recăpăta vederea şi să fie umplut cu Duhul Sfânt (Faptele Apostolilor 9:17). Dar a vorbit Pavel în limbi atunci? Să-l lăsăm pe Pavel să ne spună. Când a scris corintenilor a spus: ”Mulţumesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decât voi toţi.”(1 Corinteni 14:18). Nu atât de mult în biserică,desigur, dar mai mult în afara întâlnirilor, în particular, spre zidirea lui. Astfel, predicile sale erau atât puternice, cât şi uşor de înţeles.(1 C orinteni 14:19; 1 Corinteni 2:1-4).

Casa şi prietenii apropiaţi ai lui Corneliu au fost botezaţi cu Duhul Sfânt în momentul conversiunii lor. Cum de a ştiut Petru acest lucru? ”Căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu.”(Faptele Apostolilor 10:46). Aceşti oameni au primit Duhul Sfânt ca şi apostolii (Faptele Apostolilor 10:47). Petru şi-a dat seama că ei nu erau doar născuţi din nou, ci şi botezaţi cu Duhul Sfânt .(Faptele Apostolilor 11:15,16). De ce? ”Pentru că îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu”. (Faptele Apostolilor 10:46). Aceasta l-a lămurit pe Petru .În Biblie, vorbirea în limbi necunoscute este un semn biblic al botezului cu Duhul Sfânt. (Faptele Apostolilor 2;4; Faptele Apostolilor 9:16; Marcu 16:17). Să ne aducem aminte că Dumnezeu nu a insărcinat cu scrierea Noului Testament pe cineva care nu vorbea în limbi. ãi oamenii care dispreţuiesc limbile pentru că bisericile lor nu cred în ele, comit aceeaşi greşeală ca aceia din bisericile formale tradiţionaliste care resping ideea naşterii din Duhul în acelaşi moment cu pocăinţa şi credinţa ,numai pentru că contrazic vechile dogme ale bisericii. Biblia este cea care trebuie să lămurească problema – nu tradiţiile ,teologiile şi lipsa noastră de experinţă. ãi Biblia spune: ”Râvniţi după prorocie, fără să împiedicaţi vorbirea în limbi.”(1 Corinteni 14:39).

Credincioşii efeseni din Faptele Apostolilor 19 nu erau creştini adevaraţi în deplinul sens al cuvîntului atunci când Pavel i-a intâlnit. Ei cunoşteau doar botezul pocăinţei al lui Ioan. Ei nu ştiau nici măcar că era dat Duhul Sfânt. După ce Pavel le-a explicat despre Isus ”au fost botezaţi pentru Numele Domnului Isus. Când şi-a pus Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit peste ei şi vorbeau în limbi şi proroceau.”(Faptele Apostolilor 19:5,6). Vedem aici că Pavel era interesat în relaţia acestor discipoli cu Duhul Sfânt. El le-a arătat nevoia pe care o aveau de a fi botezaţi în apă şi cu Duhul Sfânt. Încă o dată se arată că vorbirea în limbi a acompaniat această revărsare iniţială a Duhului Sfânt asupra credincioşilor.

La mărturia Scripturilor se mai adaugă,de-a lungul istoriei bisericii şi în special în acest secol, mărturiile a zeci de mii, şi acum milioane de oameni, care au mărturisit că au primit această putere de la Dumnezeu la câtva timp după întoarcerea lor la Cristos.

Deci, pe scurt, Scriptura arată că naşterea din Dumnezeu nu se întâmplă mereu în acelaşi moment cu botezul în Duhul. Scriptura arată mai departe că este de dorit şi este voia lui Dumnezeu ca oamenii să fie umpluţi cu Duhul , astfel încât ei să fie îmbrăcaţi cu puterea lui Dumnezeu şi să vorbească în alte limbi.(Efeseni 5:18; 1 Corinteni 14:5). Toate acestea ,şi mult mai mult încă, este promis credinciosului care caută cu seriozitate o relaţie de supunere faţă de Cuvîntul lui Dumnezeu şi Duhul Sfânt.

SCOPUL BOTEZULUI ÎN DUHUL SFÂNT

Scopul botezului cu Duhul Sfânt este multiplu. El este turnat astfel încât în şi prin credincios toate cele 13 lucrări ale Duhului Sfânt menţionate mai sus să se poată împlini. Desigur că Duhul Sfânt doreşte să facă aceasta în fiecare credincios, nu doar cu aceia care sunt de fapt botezaţi cu Duhul. Dar aceste lucruri sunt realizate mult mai uşor şi natural în aceia care au fost botezaţi în Duhul şi vorbesc în limbi. Pentru a duce la îndeplinire scopurile din viaţa credincioşilor, Duhul Sfânt cere de obicei supunerea voluntară a credincioşilor. Trebuie să ne încredem în Duhul Sfânt care ne conduce in bătălia noastră cu lumea, carnea şi diavolul.

Pe scurt, scopul botezului în Duhul Sfânt este ca bărbaţii şi femeile să devină nu numai copii ai lui Dumnezeu, dar copii ai lui Dumnezeu care să-I semene lui Isus în natură, sfinţenie şi putere. Botezul în Duhul Sfânt ne dă posibilitatea de a avea aceeaşi relatie cu Tatăl şi aceeaşi putere în slujire pe care Isus le-a avut în timpul slujirii Sale pământeşti. Dumnezeu vrea ca noi să acţionăm în acceastă posibilitate. Scriptura ne clarifică aceste intenţii în versete ca Ioan 14:12 şi Ioan 17:22. Dumnezeu nu aşteaptă ca noi să facem lucrările lui Isus şi să fim sfinţi aşa cum este El, fără să ne pună la dispoziţie aceeaşi masură din Duhul Sfânt pe care Isus a avut-o. Dar ca şi Isus, trebuie să fim în întregime dependenţi şi supuşi Duhului Sfânt dacă dorim să fie împlinite in totalitate scopurile Lui în noi şi prin noi. Pentru că botezul în Duhul Sfânt nu reprezintă un substitut pentru alegerea zilnică pe care credinciosul trebuie s-o facă, aceea de a continua să se supună voii revelate a lui Dumnezeu.

Scopul principal al botezului cu Duhul Sfânt în această viaţă este acela de a da mai multă putere pentru a-L arăta pe Cristos oamenilor şi a-i câştiga pentru El, astfel încât să fie mântuiţi.(Faptele Apostolilor 1:8). Toate celelalte lucruri fiind la fel, credinciosul botezat în Duhul Sfânt va avea mai mult succes în predicarea Evangheliei, pentru că Duhul Sfânt are mai multă libertate să lucreze prin El. Duhul Sfânt are multe metode de a-i convinge pe oameni. Duhul Sfânt ne dă putere pentru vindecarea bolnavilor şi alungarea demonilor (Marcu 16:17,18), astfel ca oamenii să poată vedea şi cunoaşte că Isus este viu şi că mântuirea Sa este adevărată şi aduce schimbare. Este mult mai uşor să conduci oamenii la Cristos după ce ei au fost vindecaţi de puterea lui Cristos prin punerea mâinilor făcută de un credincios umplut cu Duhul, de exemplu. Când Duhul Sfânt lucrează prin mulţi credincioşi, există de fapt posibilităţi mai mari pentru proclamarea eficientă a evangheliei lui Dumnezeu decât existau în zilele lucrării pamânteşti a lui Isus. Botezul în Duhul Sfânt este deci în planul lui Dumnezeu o componentă esenţială pentru mărirea lucrării pământeşti a lui Isus, aceea de predicare,vindecare şi scoaterea demonilor, astfel încât El să poată atinge oamenii din lumea întreagă.

VORBIREA ÎN LIMBI – CE ESTE, CÂND ŞI UNDE ARE LOC ?

Vorbirea în limbi înseamnă pur şi simplu ”vorbirea în limbi necunoscute”. Ele pot fi limbi omeneşti sau îngereşti (1 Corinteni 13:1). Uneori ascultătorii pot înţelege ceea ce se spune (Faptele Apostolilor 2:8), dar de obicei, nu înţeleg (1 Corinteni 14:11). Cel care vorbeşte nu o face cu mintea şi înţelegerea sa, ci cu duhul său (1 Corinteni 14:14). În cazul limbilor inspirate de Duhul Sfânt (nu ne ocupăm aici de manifestările satanice în limbi ), vorbitorul spune cuvintele pe care i le dă Duhul. În general, el nu vorbeşte oamenilor, ci lui Dumnezeu (1 Corinteni 14:2), deşi Dumnezeu poate şi chiar transmite mesaje în limbi oamenilor , prin vorbitori care nu ştiu de fapt ce spun. Totuşi, în majoritatea cazurilor, asemenea mesaje au nevoie de interpretare pentru că altfel nu au nici o valoare pentru cei care le aud. (1 Corinteni 14:9,11,27).

Prin urmare există două tipuri de limbi. Limbile care pornesc de la om către Dumnezeu şi care sunt pentru zidirea personală, rugăciune şi lăudarea lui Dumnezeu, precum şi mesaje în limbi de la Dumnezeu către oameni. Desigur că vorbirea în limbi către Dumnezeu ( 1 Corinteni 14:2) nu are nevoie de interpretare întrucât Dumnezeu înţelege toate limbile. Cu toate acestea, limbile care constituie mesaje către oameni au nevoie de interpretare în majoritatea cazurilor, în afară de cazul în care vorbitorul rosteşte cuvintele Duhului într-un limbaj omenesc înţeles de cei care-l aud, dar nu şi de el însuşi.

Isus a spus:” ãi aceste semne vor însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate demoni; vor vorbi limbi noi.” (Marcu 16:17). Am văzut din cartea Faptele Apostolilor că această promisiune a vorbirii în limbi a fost împlinită în vieţile credincioşilor atunci când au fost botezaţi în Duhul Sfânt. Deşi nu toţi creştinii adevăraţi vorbesc în limbi, cu toate acestea, ei pot şi ar trebui să facă aceasta când sunt botezaţi în Duhul Sfânt ! Aceasta este voia lui Dumnezeu pentru toţi creştinii. Pavel a spus: ”Aş dori ca toţi să vorbiţi în limbi.” (1 Corinteni 14:5) şi ”Nu împiedicaţi vorbirea în limbi.” (1 Corinteni 14:39). Unii lideri creştini îi descurajează pe cei ce vorbesc în limbi sau chiar interzic vorbirea în limbi şi aceasta pentru că ei învaţă că nu este biblică sau nu este pentru zilele noastre. Cine sau ce le dă dreptul de a spune acest lucru? Cine îi dă oricărui predicator dreptul de a spune care părţi din Noul Testament sunt sau nu sunt importante pentru credinciosul de acum? ”Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să convingă,să îndrepte,să dea înţelepciune în dreptate,pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul pregătit pentru orice lucrare bună.”(2 Timotei 3:16,17)

Vorbirea în limbi poate avea loc oriunde şi aproape oricând din momentul în care eşti botezat în Duhul. (1 Timotei 2:8). Poţi să te rogi în limbi în timpul unei călătorii, în timp ce citeşti, în timp ce asculţi precum şi în timpul când îngenunchezi în rugăciune. Vom lua în consideraţie acum câteva din motivele pentru care e bine să îţi petreci mult timp rugându-te în limbi.

1. Cel care vorbeşte într-o limbă necunoscută Îi vorbeşte lui Dumnezeu. (1 Corinteni 14:2). Adică, se roagă. Dar rugăciunile pe care el le spune sunt făcute de duhul lui , prin cuvinte date de Duhul Sfânt. Deci, aceste rugăciuni vor fi eficiente pentru că ele sunt făcute potrivit voii lui Dumnezeu.

2. Vorbirea în limbi ne ajută să ne rugăm MULT. . Dumnezeu spune: ”Rugaţi-vă neîncetat.” (1 Tesalloniceni 5:17). Cu toate că există multe tipuri de rugăciune, este totuşi minunat să te poţi ruga în limbi oricând, fără ca mintea ta să fie implicată. Mintea se poate odihni sau poate face altceva în timp ce spiritul se roagă. Această capacitate ne va ajuta să facem mereu” prin Duhul, tot felul de cereri şi rugăciuni.” (Efeseni 6:18), chiar şi atunci când minţile ne sunt obosite şi când nu ştim cum sau ce să ne rugăm (Romani 8:26,27).

3. Vorbirea în limbi ne permite să ne rugăm pentru lucruri şi situaţii pe care nu le cunoaştem. Există multe lucruri importante care se întâmplă sau se pot întâmpla în viaţă şi pe care noi nu le cunoaştem. Dar vorbirea în limbi ne ajută să ne rugăm şi pentru aceste lucruri – astfel încât Dumnezeu să se implice şi să schimbe acele lucruri sau oameni pe care noi nu-i cunoaştem , şi desigur că nu ştim cum să ne rugăm pentru ei.

4. ”Cine vorbeşte în limbă se zideşte pe sine însuşi.” (1 Corinteni 14:4). Aceasta înseamnă că vorbirea în limbi ne zideşte viaţa spirituală. Iuda îi îndeamnă pe creştini :” Dar voi, preaiubiţilor, zidiţi-vă pe credinţa voastră preasfântă, rugaţi-vă prin Duhul Sfânt, ţineţi-vă în dragostea lui Dummnezeu” (Iuda 20,21). Dacă vorbim în limbi mult, aceasta ne ajută să fim adânc conştienţi de faptul că Dumnezeu trăieşte în noi. Vorbirea în llimbi întăreşte deci relaţia noastră cu Dumnezeu, ceea ce va avea ca roadă o dragoste şi o credinţă mai mare, care se vor vedea atât în noi, cât şi prin noi, şi care vor fi mult mai mari decât am putea experimenta altfel.

5. Atunci când este interpretată vorbirea în limbi poate fi un dar spiritual pentru ajutarea celorlalţi. De asemenea, ne ajută să ne antrenăm duhurile să audă vocea lui Dumnezeu şi să opereze cu celelalte daruri ale Duhului Sfânt (1 Corinteni 12:8-10). În cultura din Vest mai ales, am fost instruiţi să ne bazăm toate cuvintele, gândurile şi acţiunile pe o logică pe care s-o putem înţelege. Cu toate acestea, locul unde Dumnezeu ne vorbeşte mai întâi este duhul nostru. Duhul nostru reprezintă acea parte din noi prin care auzim vocea lui Dumnezeu. Nu ajungem la ceea ce Dumnezeu ne spune prin deducţii sau gândire logică. Nu ajungem prin filosofie la cunoaşterea din experienţă a lui Dumnezeu (1 Corinteni 1:21), ci prin revelaţia Duhului Sfânt. Aceasta nu înseamnă că Dumnezeu este ilogic sau iraţional, ci numai că El este dincolo de cunoaşterea naturală şi El ne aduce o cunoaştere suplimentară pe care n-o putem obţine prin raţiunea noastră. Vorbind mult în limbi şi meditând asupra Cuvântului lui Dumnezeu, sau aşteptând în tăcere în prezenţa Domnului şi păşind înainte în credinţă, vom învăţa să auzim şi să ascultăm vocea Duhului Sfânt.

6. Ar trebui să-l imităm pe Pavel (1 Corinteni 11:1; Filipeni 4:9), care vorbea în limbi mai mult decât toţi corintenii (1 Corinteni 14:18) iar corintenii constituiau o biserică care era mândră de darurile lor spirituale şi în special de vorbirea în limbi ! Majoritatea oamenilor lui Dumnezeu care au avut o lucrare importantă de vindecare, oameni precum John G. Lake sau Smith Wigglesworth mărturisesc că vorbirea în limbi a fost un punct-cheie în lucrarea lor.

7. Vorbirea în limbi ne împrospătează duhul şi mintea .. Isaia 28_11-12 vorbeşte despre odihna care vine la aceia care primesc binecuvântarea vorbirii în limbi. Mintea noastră se poate odihni când vorbim în limbi şi , de asemenea, putem primi putere de la Dumnezeu care ne afectează pozitiv şi trupul. (Romani 8:11).

8.Vorbirea în limbi Îl aj ută pe Dumnezeu să ne poată controla limba. Trebuie să ne supunem limba lui Dumnezeu când vorbim în limbi. Este bine să ne facem un obicei din aceasta, dat fiind că limba este, prin natura ei, mădularul cel mai nesupus, cel mai periculos şi greu de controlat. (Iacov 3:8).Vorbind în limbi mult, învăţăm să ne liniştim mintea şi să ne stăpânim limba , astfel încât să nu mai spunem lucruri nedrepte şi jignitoare. În schimb, ne instruim limba să spună lucruri pozitive şi dătătoare de viaţă.

Prin urmare, este important ca fiecare creştin să vorbească mult în limbi, pentru ca astfel să poată fi de cel mai mare folos celorlalţi şi lui Dumnezeu în lucrarrea împărăţiei lui Dumnezeu.

PROMISIUNEA ESTE PENTRU TINE

În Faptele Apostolilor 2:39 Petru spune:”Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri şi pentru toţi cei care sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Dumnezeul nostru.”

Poate că noi într-adevăr suntem departe de ziua Rusaliilor , dar promisiunea este pentru noi dacă Dumnezeu ne-a chemat la El.

Care este ”promisiunea” ? Este darul Duhului Sfânt. (Faptele Appostolilor 2:38).

”ãi iată, voi trimite peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; dar rămâneţi în cetate până veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.”(Luca 24:49). Vezi şi Faptele Apostolilor 1:4.

Aceasta este promisiunea despre care este vorba în Ioel 2:28-32 şi Faptele Apostolilor 2:17-21.

”În zilele de pe urmă,” zice Dumnezeu, ”voi turna din Duhul Meu peste orice făptură: fiii voştri şi fiicele voastre vor proroci,tinerii voştri vor avea viziuni şi bătrânii voştri vor avea visuri.” (Faptele Apostolilor 2:17).

Înainte de zilele din urmă, Duhul Sfânt era turnat peste slujitorii special aleşi de Dumnezeu , în special peste proroci, preoţi şi împăraţi. Dar acum, Biblia ne învaţă că toţi creştinii sunt o preoţie împărăţească (1 Petru 2:9). Duhul Sfânt poate fi turnat peste toată omenirea (Faptele Apostolilor 2:17), şi aceasta te include desigur şi pe tine. Perioada în care se poate aplica această promisiune, ultimele zile, reprezintă timpul dintre înălţarea lui Cristos şi a doua venire. Ultimele zile nu s-au sfârşit încă, întrucât profeţia de la Faptele Apostolilor 2:19,20 nu s-a împlinit încă. Deci, profeţia se poate încă aplica pe deplin tuturor credincioşilor de astăzi.

CUM SĂ PRIMEŞTI BOTEZUL CU DUHUL SFÂNT

Ajungem acum la o întrebare foarte importantă: cum să primeşti promisiunea Tatălui, cum să fii botezat cu Duhul Sfânt. Cuvântul lui Dumnezeu ne dă răspuns.
Adu-ţi aminte, dacă eşti creştin, ai deja Duhul Sfânt (Romani 8:9). Cuvântul ” a primi” este folosit cu sensul de a întâmpina un oaspete. Duhul Sfânt este sfânt, şi este şi un gentleman. El nu va intra cu forţa dacă tu nu vrei să-L primeşti. Puterea Sa este pusă la dispoziţia acelora care se încred în El şi I se supun (Faptele Apostolilor 5:32).

Nu este neapărat necesar ca cineva să-şi pună mâinile peste tine pentru a primi Duhul Sfânt, dar este de ajutor cu condiţia ca cel care îşi pune mâinile peste tine să fie umplut cu Duhul şi să aibă un caracter integru. Prin punerea mâinilor se face o distribuire spirituală. Punerea mâinilor este menţionată în legătură cu primirea Duhului Sfânt în Faptele Apostolilor 8;17, Faptele Apostolilor 9:12 şi Faptele Apostolilor 19:6. Este important să ne dăm seama că primim Duhul Sfânt prin credinţă, şi nu doar prin simpla punere a mâinilor.

Aceasta trebuie să ţi se întâmple pentru a putea fi umplut puternic cu Duhul Sfânt.

POCĂINŢA (necesară pentru mântuire. Vezi Faptele Apostolilor 17:30; Luca 13:3; Faptele Apostolilor 2:38).

Examinează-te pe tine însuţi. Fii cinstit cu tine însuţi şi cu Dumnezeu. Dumnezeu cere să te pocăieşti în întregime de TOATE PĂCATELE PE CARE ŢI LE CUNOŞTI. Hotărăşte-te să trăieşti pentru Dumnezeu din toată inima. Mărturiseşte-ţi păcatele şi încetează să le mai comiţi, încrezându-te în iertarea lui Isus. (Proverbe 28:13; 1 Ioan 1:9). Dacă în inima ta nu ai iertat pe cineva,trebuie să ierţi acea persoană

RENUNŢAREA LA PUTEREA ÎNTUNERICULUI

Dacă te-ai ocupat vreodată de vreo relligie falsă sau ORICE formă de ocultism (inclusiv astrologia), trebuie să renunţi la acea putere a întunericului în Numele lui Isus. Ea vine de la Satan şi demonii lui. Dacă te îndoieşti cu privire la o practică sau obicei ,atunci renunţă şi la acel lucru (Romani 14:23). Puterea lui Dumnezeu şi puterea lui Satan nu pot sta în acelaşi loc!

SETEA DE DUMNEZEU

Isus explică în Ioan 7:37,38 :”Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea. Cine crede în Mine din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum a zis Scriptura.”

Următorul verset ne spune că acesta se referă la Duhul Sfânt.

Trebuie să ne dorim să experimentăm mai mult în Dumnezeu pentru a putea fi umpluţi cu Duhul Sfânt. Cu cât este mai intensă dorinţa noastră, cu atât vom primi mai multă putere în botezul cu Duhul Sfânt. N-ar trebui niciodată să renunţăm să-L căutăm pe Dumnezeu. Credinţa se naşte din dorinţă.

CERE CU CREDINŢĂ

Isus a spus:”Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duh Sfânt celor care I-L cer.”(Luva 11;13)

”Cereţi şi veţi primi, ca bucuria voastră să fie deplină.”(Ioan 16:24)

Putem să avem credinţă pentru că ştim din Cuvântul lui Dumnezeu promisiuni ca acestea. Vezi şi Faptele Apstolilor 2:17,38-39. Evident că este voia lui Dumnezeu să-şi ţină promisiunile.

BEA

”Toţi am fost adăpaţi dintr-un singur Duh.” (1 Corinteni 12:13). În ebraică şi în greacă cuvântul pentru duh este acelaşi folosit pentru respiraţie. Atunci când vii la Dumnezeu pentru a fi botezat în Duhul, este uneori de ajutor ca , după rugăciune, să respiri adânc de câteva ori în credinţă, şi de fapt să respiri în Duhul Sfânt. Ar trebui să venim la Isus cu o inimă însetată pentru a putea bea. (Ioan 7:37-39).

PRIMEŞTE

Primim Duhul Sfânt ca un dar ,nu pe baza faptelor, ci prin ”auzirea credinţei” (Galateni 3:5). Nu primim prin împlinirea unor lucruri exterioare, pur şi simplu trebuie să credem că primim.

Marcu 11:24 :” De aceea vă spun că orice lucru veţi cere când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit şi va fi al vostru.”

SUPUNE-TE LUI DUMNEZEU

Ca o expresie a credinţei noastre în Cuvântul lui Dumnezeu, Îi dăm lui Dummnezeu controlul asupra limbii noastre. Această supunere este un lucru ACTIV – NOI suntem cei care vorbim şi Duhul Sfânt ne dă limbajul doar.

Pavel spune :”Fiindcă ,dacă mă rog într-o limbă ,duhul meu se roagă, dar mintea mea este fără rod.”(1 Corinteni 14:14).

Faptele Apostolilor 2:4 spune: ”şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul.” (Adnotarea spune ”abilitatea de a vorbi”).

Trebuie să începi să vorbeşti, încrezându-te că Dumnezeu îţi va da un limbaj. Nu te îngrijora că nu vei înţelege sunetele pe care le emiţi, pentru că sunetele vor fi potrivit limbii pe care ţi-o dă Duhul Sfânt.

Continuă să vorbeşti în limbi, permiţându-I Duhului Sfânt să-ţi inunde duhul, sufletul şi trupul, aducându-te în prezenţa Lui. Continuă să primeşti până când eşti pe deplin umplut cu Duhul Sfânt. Începe să-L lauzi pe Dumnezeu în noul limbaj primit de la Dumnezeu, mulţumindu-I pentru ceea ce a făcut!

CÂTEVA ÎNTREBĂRI

Sunt limbile pentru ziua de astăzi?

Da, în zilele noastre mulţimi întregi de oameni experimentează puterea şi binecuvântarea lui Dumnezeu atunci când vorbesc în alte limbi (limbi date de Duhul Sfânt). Dumnezeu niciodată nu a retras limbile din biserică, dar ele s-au stins în mare parte prin necredinţă, ignoranţă şi apostazie – caracteristicile predominante ale instituţiei bisericii timp de sute de ani. ãtim că limbile, cunoaşterea şi cunoştinţa vor înceta atunci când desăvârşirea va veni ( adică, Isus vine din nou şi Împărăţia lui Dum
nezeu se manifestă pe deplin) dar atunci ele vor fi încorporate în ceva mult mai măreţ. (1 Corinteni 13:82).De-a lungul istoriei bisericii oamenii au vorbit în limbi (de exemplu Charles Finney – vezi autobiografia sa), hughenoţii şi multe alte grupuri) dar acest lucru a fost în mare parte ignorat sau suprimat până în secolul al 20-lea, când Dumnezeu restaurează mai multe adevăruri biblice.

Desigur că Noul Testament nu este depăşit. Noi ar trebui să vorbim în limbi pentru aceleaşi motive pentru care vorbea în limbi biserica primară. Dacă porneşti de la prezumţia nedovedită că supranaturalul nu este pentru astăzi, atunci fragmente mari din Scriptură devin fără importanţă, descriind un Dumnezeu ale cărui căi s-au schimbat fundamental. Dar toată Scriptura este de folos. (2 Timotei 3:16).

Cum ştiu că este de la Dumnezeu?

ãtim acest lucru pe baza promisiunii pe care Dumnezeu ne-a făcut-o în Cuvântul Său. Dumnezeu este Tatăl nostru. Dacă Îi cerem un lucru bun , El n-o să ne dea ceva fără valoare care să ne facă să pierdem timpul, sau chiar mai rău, o contrafacere demonică.

”Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru care este în ceruri va da lucruri bune celor care I le cer ?”(Matei 7:11). În Luca 11:13 Isus spune în acelaşi fel că Dumnezeu va da Duh Sfânt acelora care I-L cer. Este clar atunci că Tatăl nostru care ne iubeşte vrea să ne dea ceea ce-I cerem, nu ceva rău.

Dar nu este dragostea calea mai bună?

Desigur că dragostea este cea mai bună cale. Dar dragostea nu înlocuieşte darurile, şi nici nevoia botezului în Duhul Sfânt. ”Urmăriţi dragostea ãI să doriţi cu înflăcărare manifestările duhovniceşti, dar mai ales să prorociţi.”(1 Corinteni 14:1). Voia lui Dumnezeu nu este doar una sau cealaltă – ci AMÂNDOUĂ. Dacă am avea de ales între dragoste şi daruri, desigur că ar trebui să alegem dragostea (1 Corinteni 13:1), pentru că fără dragoste nu suntem nimic. Dar nu trebuie să spunem că avem de ales una sau alta. De fapt, atunci când operăm cu darurile Duhului Sfânt ar trebui s-o facem într-un fel plin de dragoste, dragostea fiind motivul pentru tot ceea ce facem.

Botezul în Duhul Sfânt ar trebui să ne facă să primim şi să arătăm o mai mare măsură din dragostea lui Dumnezeu decât am putea cunoaşte altfel.ãi vorbirea în limbi este o formă de rugăciune care ne ajută să ne menţinem în dragostea lui Dumnezeu.

FIŢI UMPLUŢI CU DUHUL MEREU

Efeseni 5:18 ne spune: ”Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrabălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.” Timpul verbal grecesc folosit aici implică ideea continuităţii umplerii. S-a afirmat că pentru a rămâne umplut cu Duhul este nevoie de tot atâta dedicare câtă este nevoie pentru a fi umplut cu Duhul sau botezat în Duhul. Poate chiar mai mult.

Oricum, botezul cu Duhul Sfânt reprezintă o introducere în domeniul Duhului Sfânt. Trebuie să continuăm să ” umblăm prin Duhul ”, şi astfel, ” să nu împlinim poftele cărnii”. Este posibil să începi în Duhul şi mai apoi să ” cazi din credinţă” (Galateni 3:3; Galateni 5:4). Aceasta se întâmplă dacă întoarcem spatele legii şi ignorăm călăuzirea Duhului Sfânt. Deci, nu trebuie să devenim mândri şi satisfăcuţi în noi înşine de ideea că am fost botezaţi cu Duhul Sfânt, ci trebuie să ne smerim mereu, să nu dăm importanţă cărnii şi să fim călăuziţi de Duhul zi de zi. (Luca 9:23).

Duhul Sfânt vrea să medităm asupra Cuvântului şi asupra lucrurilor bune (Filipeni $;80. Să nu-L întristăm. Să fim supuşi faţă de El. Să vorbim cu El şi să avem o relaţie minunată cu El neîncetat. Atunci scopurile botezului cu Duhul Sfânt vor fi împlinite în vieţile noastre. Ar fi bine dacă ai putea citi din nou această lecţie şi dacă ai medita mai mult asupra lucrurilor pe care Duhul Sfânt vrea să le facă în noi.

Efeseni 5:18 ne spune: ”Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrabalare, dar fiti plin de Duhul.”

Slavă Domnului pentru minunatul Său dar !

Copyright © Michael Fackerell 2009
www.christian-faith.com/forjesus/romana

Aveţi permisiunea să duplicaţi şi să distribuiţi gratuit această învăţătură atâta timp cât nu modificaţi nimic din content, inclusiv numele autorului, nota de copyright şi adresa paginii de web.

What do YOU think?

comments

About Michael Fackerell

The Christian faith is about Jesus. He came to save the lost. About Jesus Christ, Bible teaching, Testimonies, Salvation, Prayer, Faith, Networking.

Comments

  1. Ianos Cristian says:

    Mia plăcut foarte mult, am nevoie de aceasta lucrare împlinita in viata mea,as dori sa luam legătura

Speak Your Mind

*

close
Facebook Iconfacebook like buttonYouTube Icon